
Suntem la PEȘTERA GAURA TURCULUI călăuziti de Mircea Jumancă, unul dintre cei mai cunoscuți speologi din Caraș-Severin. Peștera aceasta ne pune limitele fizice la încercare și ne ispitește să le depășim. Băieții de la Alpin Club Timișoara ( Călin Stan & Adrian Lăncrangean) sunt împreună cu noi în această descindere în abisuri. Galerii de dimensiunea portalelor pentru pitici ne cheamă să le explorăm. Ca să ajungem in cuibul din adâncul pământului e nevoie să ne facem una cu pământul și să ne lipim de stratul gros, umed și moale de nisip purtat pe brațe de râul subteran care doar se aude curgând la un nivel sub noi, în subteran. Înaintăm prin fanta îngustă și ne bucurăm apoi să ne regăsim verticalitatea când galeria ajunge din nou la înălțimea statului de om. Suntem noi și peștera. Gazdele noastre din abisuri sunt câțiva lilieci singuratici de stâncă care-și dorm somnul atârnați cu capul în jos, un paianjen negru și gras și o familie de fluturi de noapte care probabil că nu au vazut niciodată lumina zilei. Feedback-ul din partea copiilor și adulților participanți la proiect a fost unanim:
1. Cele mai grele încercări din viețile noastre ne zidesc cu adevărat, o sa ne amintim cu siguranță peste ani de această coborâre în adâncuri.
2. A fost greu dar însănătoșitor și frumos, un reper de conectare cu natura și cu ființa noastră adevarată.
3. Când trăiești cu adevarat viața nu-ți mai pasă dacă ți-ai murdărit tricoul sau ți-ai julit genunchiul. La întoarcere n-am mai fost aceeași. Fiecare a crescut câte puțin, ochii străluceau și inimile cântau. O experiență de un ceas care ne-a crescut cât un an de școală.
Mulțumim sponsorilor fără de ajutorul cărora această experiență nu ar fi fost posibilă. Mulțumim dragi părinti că le dați voie copiilor să cunoască lumea și să își dorească să o descopere ca apoi să dea mai departe celor dragi și apropiați lor dorul de a fi în natură. Mulțumim dragi prieteni virtuali că sunteți alături de noi: Vă îmbrățișăm din pragul semiobscur care mărginește cele două lumi: Mircea, Calin, Adi, Dani, Coralia
Comments