MUNȚII MĂCIN, cei mai bătrâni munti ai țării noastre au fost cândva o culme înalta de 6000 de metri pe care timpul, ploile și zăpezile au tocit-o până a ajuns la dimensiunea unui deal mititel. Am pornit de dimineață împreuna cu ghidul nostru, Iulian Evduh sa le exploram culmile si am gasit comori din lumea plantelor si a faunei. Traseul nostru: Dealul cu Drum, urcare prin zonă de pădure cu zonă de stâncărie, apoi iar prin zonă de pădure, feriți de raze soarelui, traseu de legătură (crucea roșie), urcarea la Vf. Țuțuiatu, popas, coborârea prin vechile cariere de extracție și prelucrare a granitului până la Centrul de Informare Greci , al APNMM. Pe drum Iulian ne-a deslușit o mică parte din tainele istoriei, geografiei locului și ne-a povestit o mulțime de lucruri despre vegetația, fauna și clima locului. Măcin e locul unde teiul a fost pus la rang înalt, caci pe vremea stăpânirii turcești, oricine tăia un tei, era amarnic pedepsit. Prețul lui era asemeni aurului, pentru ca acolo, în Munții Măcin, pe Valea Mierii se făcea mierea care hrănea tot seraiul turcesc. Cărpinița, vișinul turcesc, salcâmul, stejarul pufos trăiesc in bună înțelegere iar pajiștile sunt împânzite de multicolore covoare de flori rare, unele dintre ele unice se regăsesc doar in această zona. Ne-am întâlnit în drumul nostru cu cicadele care năpârlesc de mai multe ori până devin adulte, cu croitorii cei cu antene lungi, cu nenumărate specii de fluturi și insecte, păsări, printre care un singuratic și maiestuos codalb planând în depărtare peste câmpul apropiat Dunării. Am dat nas în nas cu două broaște țestoase care își croiau drum printre ierburile ce ajung până la brâu, cu un gușter verde ce se prefăcea invizibil. Ne-am întâlnit și cu Șarpele Rău. El nu este veninos și nici pe departe atât de rău pe cât îi este numele. Trăiește atârnat în copaci și uneori se răstește sâsâind printre crengi la trecătorii pe poteci care îi tulbură siesta la soare. Iulian, un om deosebit, cu har la vorbă care se pricepe sa citească semnele naturii și pe cele lăsate de viețuitoare, ne-a dus apoi să vizităm micuțul muzeu de la poalele Măcinului unde am putut vedea macheta 3D a Munților Măcin, cateva diorame cu habitate din fauna locului și exemple din portul popular al etniilor ce trăiesc în bună înțelegere în zonă. O zi de vis într-un loc rupt de lume.
